Browsing Tag

traditional

la șezătoare în Dezmir
About Life

La Șezătoare – Tradiții, dor și poale-n brâu

“Hei, vrei să vii la șezătoare sâmbătă?”

Cu gândul de a-mi petrece sâmbăta diferit am acceptat rapid invitația Ioanei de a merge împreună la șezătoarea domnească din Dezmir.

“Bună ziua. Oare ce trebuie să facem?” Când am ajuns acolo eram cam nedumerite. Chiar la intrare era atelierul de olărit și mulți oameni adunați în jurul său. La dreapta era o încăpere cu multe farfurii pictate și nepictate, acuarele și pensule care-și așteptau creativii să le mânuiască. Ne-am primit ecusoanele și am intrat într-o sală în care trebuia să zăbovim până la începerea evenimentului. “Puteți face cunoștință între voi” a spus una dintre organizatoare. “Mai așteptăm câteva persoane care ne-au anunțat că întârzie puțin și vom începe activitatea.”

Un moment prielnic de făcut poze. Înconjurată de războaie de țesut, de preșuri, țoale și perne, mi-am amintit de bunica mea dragă, care încă îmi păstrează la țară, într-un dulap, zestre pe când m-oi mărita. Nu știu ce voi face cu ele, deoarece sunt sigură că nu voi vrea să dorm într-un pat, peste multe pături și perne ca prințesa din povestea “Prințesa și bobul de mazăre”, însă când mă gândesc că au fost făcute de mâinile bunicii și străbunicii mele, peste mulți ani, vor fi printre cele mai de preț lucruri, care să-mi amintească de dragostea lor. Și-o să le păstrez decenii în dulapul cu zestre…

Gândurile mi-au fost întrerupte de o voce care ne anunța că “vom începe programul”. Aceeași doamnă care la început ne-a sugerat să ne împrietenim între noi. Câteva cuvinte despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR, după care cuvântul le-a fost dat socăcițelor din sat:

Poveștile lor “de pe vremea în care era mai simplu cu relațiile” și în care “fetele de 18 ani erau considerate bătrâne” au destins atmosfera, pregătindu-ne pentru joc și voie bună.

După jocul din zona Someșului parcă aveam mai multă energie, numai bună ca să mi-o consum la ateliere. Și dacă acasă fug de cusut, la șezătoare m-am îndreptat direct către atelierul de cusături. Recunosc că mi-a atras atenția și creația din colțul acestui atelier: o vestă “transformată” pe care o veți vedea în pozele care urmează.

atelier cusături de la șezătoare

atelier cusături Dezmir

vestă transformată în atelierul de cusături

la șezătoare - atelierul de cusut

cos cu spor la șezătoare

opera mea de artă de azi de la șezătoare

Cu ajutorul acestui atelier am descoperit o altă modalitate de relaxare și totodată mi-am amintit cu dor de perioada în care făceam goblene alături de mama mea. Ea cosea într-o parte a camerei la carul cu boi, iar eu mă inițiam în ale goblenului cu coșul cu câini. Momente pe care, oricât aș vrea nu le mai pot avea, deoarece ziua parcă s-a scurtat și timpul liber (aproape inexistent) nu ne mai permite să stăm ore în șir împreună. Cu atât mai mult am apreciat ziua de azi!

Azi am avut tot timpul din lume, deconectată de oraș și agitație, într-un loc încărcat de tradiții, dor, povești nemuritoare și muuuuulte poale-n brâu.

Pe blogul Ioanei găsiți mai multe detalii despre ateliere și despre cum vă puteți înscrie pe viitor la acestea. Iar pentru cozonaci, pancove și plăcinte cu silvoință va trebui să vă deplasați în Dezmir, deoarece la cât au fost de gustoase, nu le-am mai lăsat din mână. Nici măcar pentru poze.

zestre

atelier de mestesuguri

fețe e perne țesute manual

atelier de cusut

palarie costum popular

laȘezătoare

cu Ioana la șezătoare

“La Șezătoarea Domnească îi așteptăm pe toți cei care își doresc un alt mod de a petrece o dupa-masă de sâmbătă, pe cei care doresc să se întoarcă la simplitate și la bucuria lucrurilor făcute manual.” Mesajul celor de la șezătoare a ajuns la mine și vreau să vi-l transmit și vouă. Nu uitați să vă bucurați de lucrurile simple ale vieții, iar cei care mai aveți bunici în viață, nu ezitați să-i întrebați despre tinerețile lor. E cel mai plăcut mod de a învăța istoria.

sd